Ego-obiectivism

Stimate lector.
Am pornit, asa cum face omul cand se opareste (spre exemplu) incepand de la "camasa care te arde".
Daca cineva, da se te intepe cu sulita, in fata varfului ei o sa pui mana, pentru ca acela-i pericolul care iti
vine in acel moment "cat mai aproape de piele".
Am inceput de la "tahograf" pentru ca acesta m-a fript (iar "friptura" lui imi arde pielea pe mai departe ca
un muc de tigara rasucit pe ea).
Dar, ma depaseste ca timp. Am incercat eu sa nu-mi irosesc puterile si am publicat acelasi articol si aici
dar si intr-un alt blog care trateaza lucrurile intr-o amplitudine ce depaseste doar domeniul profesional (cu toate ca il include) si se refera la Viata noastra, toata, asa cum eu o vad.



Aici, in "emigrantul roman european" am incercat sa reunesc oameni care gandesc cu capul lor, oameni care incearca sa rezolve ecuatii (ca in clasa, la extemporal) si nu oameni care copiaza dupa "ceva scris" sau care "scriu, dupa dictare". Am incercat sa creez un loc de intalnire emigrantului roman din spatiul european, pentru ca, desi viata de emigrant este dificila oriunde, in situatia "emigrantului din comunitatea europeana", este lasat
fara normala "aparare sociala" atat de tara lui cat si de Comunitatea Europeana, fiind asezat in situatia unei
mingi de ping-pong acesti doi "competitori", situatie din care castiga atat CE-ul cat si "tara natala", facand din
aceasta "minge de ping-pong" o persoana condamnata sa piarda.

Timpul insa, e mai iute decat mine si, daca nu mai las jos din bagaje, ma pierd de el.

Parerile mele sunt diferite. 
Tocmai de aceea incerc sa le fac cunoscute. Nu mi-as irosi timpul ca sa reinventez roata ci, daca tot este inventata, asi folosi-o spre contrariul "irosirii timpului" acela de "a castiga . . . Timp".
In cazul in care esti interesat sa citesti viitoare "posturi", blogul in care o poti face se numeste precum
titlul acestui post: "ego-obiectivism" si, mult mai multe dezvoltari ale mele asupra "vietii in general" poate
gasi, cine vrea, intrand "aici".

Indiferent daca traiectoriile parcursului nostru se vor mai intersecta sau nu, eu iti doresc (lectorule), "toate cele bune" si sper din toata inima ca munca  mea sa-ti aduca (macar un pic) folos.